Promisiuni la Transporturi: Transalpina gata în toamnă, autostrăzile fără taxă, iar Coridorul IV nu se “strămbă”

Ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, a declarat că DN 67 C, Transalpina, va fi gata până în septembrie, cu tot cu aviz de mediu, a dat asigurări că nu există motive pentru a fi introdusă o taxa de autostradă şi a explicat că autostrada Nădlac – Sibiu – Piteşti (Coridorului IV Pan European) nu va fi deviată, de la Sibiu spre Braşov. De asemenea, ministrul a subliniat că lucrările la Autostrada Transilvania merg mai departe, deşi nu a explicat de unde va face rost de bani.

În an electoral, se pare că Ministerul Transporturilor vrea să facă ce nu au reuşit alţii în ani. Ca să înceapă cu ce era, aparent, cel mai uşor, ministrul Silaghi a anunţat că cea mai înaltă șosea din România, Transalpina, care este gata în proporţie de 81.5 încă de anul trecut, va fi finalizată în luna septembrie a acestui an. Tehnic, este posibil, circa 115 km din totalul de 120 fiind asfaltaţi şi reabilitaţi. Dar problema avizului de mediu rămâne. Iar Silaghi nu a spus decât că “nu sunt mari probleme, deja discuţia am avut-o cu ministrul Mediului şi problema va fi rezolvată, în sensul că recepţia se va face”, fără a da explicaţii.

Până la miraculoasa apariţie a avizului de mediu, Transalpina rămâne nu doar cea mai înaltă şosea din Carpaţi, ci şi cea mai veche: peste 2.000 de ani. A fost construită de armatele romane, în drum spre Sarmizegetusa, şi abia după anul 1930 a fost pietruită. În timpul celui de-al doilea război mondial, armata germană a reabilitat întregul traseu, după care a fost, din nou, dat uitării până în 2008, când, în ultimele luni de mandat ale ministrului de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, CNADNR a decis să scoată la licitație reabilitarea DN 67 C. Iar lucrările au început în 2010, investiţia ridicându-se la 1.3 miliarde de lei.

Fără taxă, pe autostrăzile din bani europeni

Cum majoritatea infrastructurii din România este realizată cu fonduri europene, Ovidiu Silaghi a declarat că ministerul pe care îl conduce nu are nici un motiv să introducă o taxă pe autostrăzi. “Nu avem motive să punem o taxă pe nişte autostrăzi pe care le facem din bani europeni, cu o contribuţie mică de la bugetul de stat. Chiar nu avem motive. Motive am putea avea eventual la Autostrada Bechtel, dar nici acolo nu o să aplicăm, pentru că ar fi o discriminare ca pe porţiunea de autostradă făcută pe bani europeni să nu punem taxă, iar pe această porţiune să punem taxă”, a afirmat ministrul Transporturilor.

Coridorului IV Pan European “merge” conform planului negociat cu UE

Dacă acum circa o săptămână, pe holurile Ministerului Transporturilor se vehicula ideea devierii Coridorului Pan European IV spre stânga, pe ruta Sibiu – Făgăraş – Braşov, în loc de Sibiu – Piteşti (Valea Oltului), cum figurează în planul aprobat la nivel european, prin regulamentul TENT – T, privind dezvoltarea reţelei Transeuropene de Transport, ceea ce a dus, printre altele, la demisia fostului director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), Daniela Drăghia, acum, ministrul Ovidiu Silaghi spune că nici prin gând nu i-a trecut.

“Culoarul paneuropean nici nu ne gândim să-l întrerupem în vreun fel, pentru că şi asemenea zvonuri am auzit, că vom întrerupe sau vom modifica. Tot ce a fost negociat cu Comisia este extrem de greu de modificat sau aproape imposibil. Ar însemna să ne oprim, să mai avem încă vreo şase luni de negocieri cu Comisia Europeană. Nu avem acest interes, avem interesul să mărim gradul de absorbţie, prin urmare să continuăm lucrările”, a afirmat, recent, Ovidiu Silaghi.

Finanţarea Autostrăzii Transilvania, în impas?

Epopeea Autostrăzii Transilvania sau “Bechtel”, cum i se mai spune, continuă. Ministrul Transporturilor s-a plâns că nu are decât 98 de milioane de lei din cele 240 de milioane promise constructorului de Guvernul Boc şi a spus că, din această cauză, nu poate controla termenele de execuţie, adăugând că “Bechtel continuă lucrările, nu se opreşte, dar mi se pare normal să ne onorăm contractele”.

Autostrada Transilvania a început însă în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro, încheiat cu americanii de la Becthel pentru construcţia unui traseu de 415 kilometri. Iar după şapte ani de la lansarea proiectului, au fost finalizaţi doar 52 de kilometri.

Contractul cu Bechtel a fost renegociat în 2011, compania americană urmând să finalizeze doar două tronsoane din cele opt ale autostrăzii. Iar fostul Guvern a avizat noul contract, ce prevede reducerea costului aferent lucrării cu 50, la 6,9 milioane euro/km, şi permite scoaterea la licitaţie a tronsoanelor încă neîncepute.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *